Aromanii

Aromânii (numiţi de istoriografia românească macedoromâni, iar în Balcani vlahi, în aromână ei îşi spun armâni sau rămăni) sunt un popor din nordul şi centrul Greciei, Macedonia, Albania, România şi Bulgaria. Numărul lor este estimat la aproximativ unu – două milioane.

Limba lor maternă e o limbă romanică numită aromână considerată de lingvişti ca fiind unul din cele patru dialecte ale limbii române vechi. [4]

Nume

Vlahi a fost un termen folosit în Balcani în evul mediu ca un exonim pentru toate popoarele romanice dar, în zilele noastre, este folosit în mod normal (în special de către greci) numai pentru aromâni, românii fiind numiţi vlahi în context istoric sau ca termen vag derogativ. Vezi de asemenea: Etimologia cuvântului Vlah.

Numele de tsintsari (ţinţari) este dat aromânilor în special de către sârbi sau maghiari (cincárok). Lexicograful sârb Vuk Stefanović Karadžić explică acest nume prin faptul că sunetele ce şi ci din limba română sunt pronunţate tse, tsi de către aromâni. Tot el a avansat şi ipoteza că tsintsari vine de la tsintsi (în româneşte cinci), dar Theodor Capidan afirmă că folosirea relativ rară a cuvântului cinci nu poate explica acest nume, şi că el poate fi atribuit mai degrabă frecvenţei mari a sunetelor tse, tsi în limba aromână, în propoziţii precum „Tsi fatsi” („Ce faci”).

Un nume mai vechi, cu tentă peiorativă, este cel dat de greci: kutsovlahi (Κουτσόβλαχος Kutsovlahos, adică vlah şchiop), folosit în contrast cu numele de mavrovlahi, dat românilor din nordul Dunării. (Mavrovlahi sau morlaci reprezintă un alt grup românesc balcanic, migrat spre coasta Dalmaţiei. Resturi de populaţie morlacă sunt astăzi practic complet asimilate în populaţia croată.)

O parte din turci şi din albanezi îi numesc pe aromâni čoban (ciobani) datorită ocupaţiei principale tradiţionale a acestora.

Istoric

În Evul Mediu aromânii au creat o serie de state semi-autonome pe teritoriul actualei Grecii, cum ar fi Vlahia Mare sau Vlahia Mică. Ulterior aromânii au jucat un rol important în independenţa mai multor ţări balcanice cum ar fi Bulgaria, Albania şi Grecia faţă de Imperiul Otoman.

În 1941, după ocuparea nazistă a Greciei, sub controlul Italiei a fost creat un stat autonom al aromânilor: Principatul de Pind.