În sens uzual întreprinderea reprezintă unitate economică de producţie. Întreprinderea privită şi din alt punct de vedere, fiind atît un mecanism productiv, dar şi un grup uman coordonat de un organizator.
Fondul de comerţ
Legea nu defineşte fondul de comerţ dar face referire la acesta în situaţia în care el este gajat, închiriat sau înstrăinat. Fondul de comerţ a fost definit iniţial ca fiind un ansamblu al bunurilor pe care comerciantul le grupează afectîndu-le propriului său comerţ.
În practică s-a statuat că fondul de comerţ e o universalitate de fapt, de bunuri corporale şi incorporale, active şi pasive.
"Deci fondul de comerţ poate fi definit ca un ansamblu de bunuri mobile şi imobile, corporale şi incorporale pe care un comerciant le afectează desfăşurării unei activităţi comerciale, în scopul atragerii clienteli şi, implicit, obţinerii de profit." - Prof. dr. Stanciu D. Cărpenaru.
Bunuri materiale: imobilul în care se exercită comerţul dacă e proprietate al comerciantului, maşini unelte, instalaţii, mărfuri, ambalaje, mobilier, materii prime, stocuri de combustibil.
Bunuri incorporale: dreptul asupra numelui comercial, asupra emblemei, asupra mărcilor de fabrică, a brevetelor de invenţii, dreptul de autor, dreptul asupra clientelei.
Caracteristicile fondului de comerţ
Este o universalitate de fapt pentru că reuneşte un complex de bunuri eterogene, iar această reunire este rezultatul exclusiv al voinţei titularului.
Fondul de comerţ e un bun mobil, deoarece, deşi cuprinde în componenţa sa şi bunuri imobile, elementele care precumpănesc sunt bunuri mobile. Este un bun incorporal, deoarece în componenţa sa precumpănesc bunurile cu caracter incorporale, care au, în cadrul fondului de comerţ, o vocaţie de statornicie mai pronunţată.
Din ultimele 3 caracteristici se desprind mai multe consecinţe pe plan juridic:
· Datorită obiectului lor, actele juridice privind fondul de comerţ sînt fapte de comerţ obiective conexe (accesorii), şi, deci, supuse regimului faptelor de comerţ;
· Din caracterul de universalitate de fapt decurge aplicabilitatea regulilor subrogaţiunii;
· Pentru că e un bun mobil, executarea silită asupra fondului de comerţ urmează regulile prevăzute de Codul de procedură civilă pentru bunurile mobile; se admite ca, în absenţa unor dispopziţii legale, dacă fondul de comerţ conţine şi bunuri imobile, urmărirea lor are loc în condiţiile prevăzute de lege pentru executarea silită a bunurilor imobile;
· nu poate fi ipotecat, dar poate fi gaj fără deposedare;
· poate fi înstrăinat cu acte cu titlu oneros şi prin moştenire;
· poate face obiectul unei transmisiuni prin uzufruct.
Referat trimis de
in data de
2007-05-14 -
Referate EconomieAi un referat personal? Trimite-l chiar acum pentru a-l publica.
