Marxismul este o teorie socială bazată pe lucrările lui Karl Marx, un filozof, economist, jurnalist şi revoluţionar german de origine evreiască, din secolul al XIX-lea, care a colaborat în elaborarea sus-numitei teorii cu Friedrich Engels. Marx s-a inspirat din filozofia lui Georg Hegel, din economia politică a lui Adam Smith, din teoria economică Ricardiană şi din socialismul francez din secolul al XIX-lea, pentru a dezvolta o cercetare critică a societăţii care se dorea atât ştiinţifică cât şi revoluţionară. Această critică a atins cea mai sistematică expresie (deşi neterminată) în lucrarea lui de căpătâi Das Kapital, Capitalul: O cercetare critică a economiei politice.
De la moartea lui Marx în 1883, diferite grupuri din toată lumea au apelat la marxism ca bază intelectuală pentru linia politică şi tactica lor, care pot fi în mod spectaculos diferite şi contradictorii. Una dintre primele mari sciziuni a apărut între apărătorii social-democraţiei – (care afirmau că tranziţia la socialism putea apărea într-o societate democratică) – şi comunişti – (care afirmau că tranziţia la socialism poate fi făcută numai prin revoluţie). Social-democraţia a apărut în interiorul Partidului Social Democrat German şi a avut drept rezultat abandonarea rădăcinilor marxiste, în vreme ce comunismul a dus la formarea a numeroase partide comuniste.
Deşi mai sunt încă multe mişcări sociale şi partide politice revoluţionare marxiste în toată lumea, de la prăbuşirea Uniunii Sovietice şi a statelor ei satelite, mai sunt relativ puţine ţări care au guverne care se descriu drept marxiste. Deşi într-un număr de ţări occidentale sunt la putere partide social-democrate, ele s-au distanţat cu multă vreme în urmă de legăturile lor cu Marx şi cu ideile lui. În prezent numai Laos, Vietnam, CubaRepublica Populară Chineză au guverne care se descriu ca fiind marxiste. Coreea de Nord este descrisă în mod inexact drept marxistă, atâta vreme cât atât Kim Il Sung şi Kim Jong Il au respins ideile marxiste convenţionale în favoarea variantei "comunismului coreean" , ciuce. De asemena, despre Libia se afirmă uneori că ar fi comunistă, dar Muammar al-Qaddafi a căutat să conducă ţara către socialismul islamic.
Unii dintre membrii şcolilor de neamestec guvernamental şi "individualism" cred că principiile statelor moderne burgheze sau a marilor guverne pot fi înţelese ca marxiste. Manifestul Comunist al lui Marx şi Engels include un număr de paşi pe care societatea trebuie să îi facă pentru ca muncitorii să se elibereze de societatea capitalistă. Unele dintre aceste măsuri apar ca fiind introduse în forma Keynesianismului, a statului bunăstării, a noului liberalism şi a altor schimbări ale sistemului din unele ţări capitaliste. Există persoane care cred că unii dintre reformatorii din statele capitaliste sunt, (sau au fost), "marxişti nedeclaraţi", de vreme ce ei sprijină politici care sunt similare cu paşii pe care credeau Marx şi Engels că trebuie să-i parcurgă o societate capitalistă dezvoltată. Alţi indivizi văd, în conformitate cu teoria marxistă a materialismului istoric, reformele capitaliste ca vestitori ai viitorului comunist.
Referat trimis de
in data de
2007-07-02 -
Referate FilosofieAi un referat personal? Trimite-l chiar acum pentru a-l publica.
