PNL este un partid liberal-conservator, care are următoarele elemente ale unui partid adept al liberalismului conservator:
- Neo-liberalism, taxe mici, privatizare.Partidele liberal-conservatoare au obiceiul de a introduce o cotă unică de impozitare.
- În contrast cu celelalte idei liberale, resping politica social-progresivistă, de exemplu căsătoria persoanelor de acelaşi sex.
- Sprijinirea globalizării economice, a politicii SUA, şi a NATO.
- Respingerea parţială a multiculturalismului.
- Atitudine conservatoare faţă de biserică.PNL a votat pentru cercetarea dosarelor de securitate ale preoţilor.De asemenea, PNL s-a opus scoaterii icoanelor din şcoli.În România biserica nu este separată de stat, şi PNL nu intenţioneză să schimbe acest lucru.
În programul lor politic, susţin separaţia statului de biserică.
Alte partide liberal-conservatoare:
- Croaţia: Partidul popular Croat şi Partidul Social Liberal Croat
- Danemarca: Partidul Liberal din Danemarca
- Estonia: Partdului Estonian de Reformă
- Germania: Partidul Liber-Democrat
- Irlanda: Democraţii Progresivişti
- Lituania: Uniunea Liberalilor şi a centriştilor
- Olanda: Partdul Popular pentru Libertate şi Democraţie, Partid Pentru Libertate
- Peru: Acţiunea Populară
- România: Partidul Liberal Democrat (PLD)
- Serbia: G17 Plus şi Liberalii din Serbia
- Spania: Convergenţa Democratică din Catalunia
- Elveţia: Partidul Liber-Gânditorilor Democaraţi din Elveţia şi Partidul Liberal din Elveţia.
Istoricul partidului
Partidul Naţional Liberal din România a apărut ca şi o formaţiune politică în 1864, condus fiind de Dumitru şi Ion C. Brătianu, C.A. Rosetti şi fraţii Golescu, participanţi activi la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească. Privind lucrurile din optică oarecum partizană putem remarca fără a greşi că a face un istoric al Partidului Naţional Liberal este echivalent cu a face istoria dezvoltării politice, sociale şi economice a României de la apariţia acestui partid până la sfârşitul perioadei interbelice şi aceasta deoarece trebuie sa avem în vedere faptul că nu există vreun act mai important care să se fi săvârşit pentru organizarea statului român fără ca P.N.L. să fi luat parte la înfăptuirea lui.
Perioada de început
Curentul care a dus la apariţia acestui partid pe scena politică din ţara noastră este liberalismul, care poate fi definit, foarte “pe larg” ca fiind un mod de gândire politica apărut în epoca de descompunere a instituţiilor feudale si de ascensiune a burgheziei. În Europa occidentală, liberalismul se dezvoltă concomitent cu ascensiunea oraşelor si a burgheziei, cu lupta acesteia, inclusiv a profesiunilor liberale, împotriva privilegiilor nobiliare şi a restricţiilor din calea comerţului şi industriei. Acestui fundal social-economic al începuturilor lui i se asociază o ideologie politică specifică apărută în rândul intelectualităţii şi al unor exponenţi ai mişcărilor contestatare, ai revoltelor şi ai revoluţiilor din Europa occidentală. Începute în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea în Ţările de Jos şi Anglia, schimbările revoluţionare atingeau apogeul în Franţa care, la 1789, deschidea o întreaga epocă de abolire a vechiului regim feudal la scara continentului, un proces care include şi războaiele napoleoniene, transformate în instrument de expansiune a noilor idei.
Principatele Române şi Transilvania, deşi aflate într-un spaţiu de dominaţie externă a unor imperii absolutiste: Austria, Turcia şi Rusia, sunt şi ele prinse de unda de şoc a seismului politic şi ideologic al Europei occidentale. Deşi în Moldova şi Ţara Românească fondul social-economic purtător al liberalismului, burghezia şi locuitorii oraşelor în general, era slab dezvoltat şi constituit din alogeni, negustori şi meşteşugari care de regulă erau supuşi ai Curţilor străine, marile schimbări europene nici aici nu rămân fără ecou. Acesta se resimte în rândul unor cărturari, dar şi al unei părţi a boierimii care receptează îndeosebi idei luministe şi raţionaliste, aparţinând lui Rousseau, Voltaire, Klopstock, Leibniz, Fénelon, Descartes, Locke etc. Impactul acesta survine atât înainte de revoluţia franceză din 1789, cât şi după data menţionată, contactul în cazul din urma fiind mediat şi de emigraţia nobiliara care, deşi relativ mica şi de pe poziţii contestatare, contribuia la impulsionarea spiritului public modern în Moldova şi Ţara Românească. Influenţa filozofiei luminilor survenea în cele doua principate şi prin intermediul Şcolii Ardelene.
Referat trimis de
in data de
2007-05-29 -
Referate DreptAi un referat personal? Trimite-l chiar acum pentru a-l publica.