ANTICORPII
Limfocitele B vaneaza germenii precum bacteriile sau virusurile libere care plutesc in afara celulelor, in sange sau in alte fluide corporale. Alertate de prezenta invadatorilor, limfocitele si celulele plasmatice vin pe campul de lupta si instaleaza aici o adevarata uzina moleculara din care vor iesi milioane de anticorpi identici, intr-un ritm extreme de rapid - 2000 de astfel de molecule pe secunda! 58356eif62xtb8k
Cele mai eficiente raspunsuri ale sistemului imunitar au loc atunci cand sunt implicate si celulele ucigase si anticorpii. Sa luam cazul unei contaminari cu virusul gripei. Cand o persoana “i-a gripa”, celulele ucigase intervin pentru a distruge celulele infectate cu virusul gripei, dar anticorpii sunt esentiali pentru a impiedica raspandirea virusului prin fluxul de sange care circula prin tot corpul. Anticorpii actioneaza ca un fel de cercetasi care patruleaza in tot corpul in cautarea intrusilor si ii imobilizeaza, ramanand cu ei pana sosesc celulele ucigase, artileria grea a sistemului imunitar, a-i nimici. Celulele B, inafara de fabricarea anticorpilor, mai au si functia de a alerta complementul, acest de sisteme proteine letale prezente in fluxul de samge in orice moment, in asteptarea oridunului de inrolare. Luate fiecare in parte, aceste proteine sunt lipsite de orice putere, insa impreuna declanseaza o reactie chimica in lant, devenind o arma redutabila de distrugere a microbilor.
UN SISTEM DIVERS SI UIMITOR DE SPECIFIC
Cele 10 mii de miliarde de celule B din corpul uman sunt capabile sa produca mai mult de 100 de milioane de anticorpi diferiti, permitandu-i organismului sa se apere impotriva unei armate intregi de microbieni. O celula B poate produce un tip de anticorpi care lupta impotriva unei bacterii ce provoaca pneumonie, in timp ce altele produc anticorpi impotriva gripeisau a malariei. Dar cum poate un system atat de vast si de divers sa fie atat de specific, in acelasi timp? Oamenii de stiinta au cautat decenii intregi raspunsul la acesta intrebare. it356e8562xttb
Mai mult timp s-a crezut ca un antigen care patrunde in organism actioneaza ca un model - astfel incat, atunci cand molecula de anticorp se confrunta cu antigenul, va lua forma complementara a antigenului, mualndu-se in jurul lui. Dar cercetarea a aratat ca organismul indeplineste o incredibila performanta pentru a genera varietate. Susumu Tonegawa, care a castigat in 1987 Premiul Nobel pentru descoperirea s-a si care in prezent lucreaza la MIT(Massachutssets Institute of Technology), a aratat ca genele care codeaaza anticorpii sunt mostenite ca fragmente de gene ce se reunesc pentru a forma o gena completa numai in celule B individuale, pe masura ce acestea se dezvolta. Se pare ca, pe msura ce o celula B se maturizeaza in maduva spinarii, acolo unde ia nastere aceasta alege fragmente ale genelor care codeaza anticorpii, apoi le reuneste pentru a forma un anticorp unic si functional. Rezultatul este ca organismul are la dispozitie o populatie uriasa de celule B, fiecare dintre ele capabila sa produca anticorpi specifici impotriva unui tip de antigen.
Din nefericire, aceasta lupta a sistemului imunitarimpotriva invadatorilor se traduce, cand infectia este puternica, intr-o serie de simptome suparatoare. Aproape fiecare maladie are acelasi fel de simptome: febra, dureri de cap, dureri in articlatii, oboseala, lipsa poftei de mancare, apatie sexuala.
Referat trimis de
in data de
2007-05-08 -
Referate BiologieAi un referat personal? Trimite-l chiar acum pentru a-l publica.
